duminică, 27 mai 2007
joi, 17 mai 2007
Psychedelic night
...
Toti visam cand dormim, dar nu toti ne dam seama. Toti visam cu ochii deschisi, si toti ne dam seama. Toti ne visam visul, dar foarte putini si-l traiesc. Despre vise am mai vorbit si mi-e teama ca devine un cliseu. Un cliseu pentru nevisatori si doar o alta poveste pentru cei ca mine. Dar despre vise devenite realitate nu am mai vorbit si putem fenta cliseul.
Nu mi-am numarat niciodata visele. Cu siguranta nu le-as putea tine evidenta. Dar unul singur nu-l voi uita niciodata. L-am simtit pe sub piele. L-am trait si e al meu. As incerca sa-l descriu, dar imi este imposibil, asa cum este imposibil sa exprimi o traire, un fior, sau o emotie.
Am visat sa traiesc o noapte psihedelica. Am trait visand acea noapte psihedelica. Timp de cateva ore am fost rapit de luminile laserelor, acordurile chitarilor si bataile tobelor. De voci psihedelice si de distorsiunile clapelor. Rapit de aplauzele a douasprezece mii de suflete in ritm cu muzica si de emotiile primei intalniri cu un idol. Timp de cateva ore am fost un copil cu jucaria preferata in mana. Mi-as dori sa raman copil, iar jucaria sa nu se strice niciodata...
Apoi am visat muzica. Visez mai mereu muzica. Adorm pe muzica, iubesc pe muzica, traiesc pe muzica. Dar nu mi-am pus niciodata intrebarea ce este muzica, sau care este scopul ei. Ma multumesc sa o simt si sa ma identific in ceea ce ascult. Se spune adesea ca haina il face pe om De ce nu muzica? Oare nu ne putem da seama de superficialitatea unei persoane dupa muzica pe care o asculta? Oare nu ne putem da seama de inteligenta altei persoane dupa muzica pe care o asculta? Daca nu, de ce s-au inventat atatea genuri de muzica? Oare nu pentru a ne diferentia unul de altul si pentru a ne indentifica personaltatea? Eu cred ca fiecare dintre noi ascultam muzica dupa cum ii bate inima. Mie imi bate psihedelic, in mii de acorduri si culori...
"Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus şi despre ce e imposibil a tăcea." (Victor Hugo)
...........................................................................
Roger Waters - the creative genius of PINK FLOYD
The Dark Side Of The Moon
Live 2007
14.aprilie.2007, Budapesta
Papp Laszlo Arena
"Come on you boy child, you winner and loser, come on you miner for truth and delusion, and shine!"
(Shine On You Crazy Diamond - Pink floyd, 1975)
"Hey you! Don't tell me there's no hope at all
Together we stand, divided we fall."
(Hey You - Pink Floyd, 1979)
"You believed in their stories of fame, fortune and glory.
Now you're lost in a haze of alcohol soft middle age
The pie in the sky turned out to be miles too high.
And you hide, hide, hide,
Behind brown and mild eyes."
(Paranoid Eyes - Pink Floyd, 1983)
luni, 14 mai 2007
Underground
Te-am cautat la suprafata, dar nu te-am gasit.
Am coborat in underground cu un gand aiurea si o speranta in piept.
Aici ti-am visat umbra venind.
Dar ai luat grabita metroul viselor aruncand doar o privire in urma.
Asteapta-ma la urmatoarea statie si voi veni cu primul gand.
Sau voi ramane singur in underground-ul subconstientului meu ca sa ma cauti tu.
duminică, 6 mai 2007
Paula
...
...este o veche prietena, sau cunostinta....sau prietena. Nici nu mai stiu ce ii. Dar veche e sigur. Poate prieteniile sunt ca vinul. Poate cu cat sunt mai vechi cu atat sunt mai bune. Dar poate prieteniile sunt ca fructele. Dulci si gustoase doar la inceput...
Ne-am cunoscut intr-un mod bizar si ne-am imprietenit foarte repede. Poate si datorita faptului ca, desi e uneori timida, e foarte comunicativa. Se intampla in urma cu cinci ani, iar lucrurile s-au schimbat oscilant pana in ziua de azi. Dar povestea a continuat si intr-una din zile ne-am intalnim in parcul de copii. Eu eram doar in trecere, dar ea nu. Ea era "acasa", in locul unde se simte cel mai bine si unde zambetul ii reapare pe fata oricat de trista ar fi. Am zis trista? Sincer, nu stiu care e fata ei trista. Nu am cunoscut-o trista si nu am vazut-o vreodata trista. Are un suflet mare, de copil, desi ar vrea sa para altfel. Dar inocenta ochilor ei si chipul de copil o tradeaza.
Cum e si normal, Paula preia si naivitatea si incapatanarea varstei copilariei. De multe ori isi intra prea mult in rol si uita unde este si unde vrea sa ajunga. Dar are un har de a te face sa ii uiti repede defectele si sa ii apreciezi doar calitatile.
Daca te lasi condus de regulile jocului ei te poate face sa zambesti chiar si intr-o zi innorata si te poate face sa razi chiar si pe furtuna. Ea poate fi cu usurinta soarele ce rasare in dimineata, dar totodata si norul negru care ameninta cu ploaie intr-o zi de vara.
joi, 3 mai 2007
Haos si Ordine
Haos...
...o insiruire de ordini, ordini dezordonate, amestecate, invinse. Sentimente ciudate si confuze. Lumina oarba. Intuneric schiop si umbre sterse. Pasari fara aripi, fluturi fara culori. Jocuri fara copii si animale fara stapani. Strazi fara pietoni, cartiere fara blocuri. Noapte fara luna si zi fara soare. Cer fara senin.
Ordine...
...o insiruire de haosuri puse in ordine.
Haosul si Ordinea...
...un colt de liniste.